Indreptar pentru spovedanie (II)

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Indreptar pentru spovedanie (II)

Mesaj  Admin la data de 2009-09-15, 12:44 am

PACATELE ÎMPOTRIVA CELOR 10 PORUNCI

La porunca 1-a gresesc:

Cei fara de Dumnezeu;
Cei cu multi dumnezei;
Cei ce se leapada de pronia lui Dumnezeu si cred în noroc, în superstitii, ursitori, fermecatori, vrajitori, descântatori, eretici;
Cei ce se nadajduiesc spre sine si spre alti oameni;
Cei care se deznadajduiesc de mila lui Dumnezeu;
Cei care se hotarasc de a pacatui pâna la moarte si a nu se pocai;
Cei ce urasc pe Dumnezeu si se leapada de El;
Cei care ispitesc pe Dumnezeu si cer de la El minuni fara de nevoie;
Cei care fura lucruri sfinte si bisericesti;
Cei care cumpara cu bani darul lui Dumnezeu;
Cei care se lenevesc si nu voiesc a învata tainele credintei celei dreptmaritoare;
Cei care citesc cartile eretice si care se împartasesc cu nevrednicie cu Sfintele si Preacuratele Taine ale lui Hristos.


La porunca a 2-a gresesc:

Cei care se închina zidirii în locul Ziditorului;
Cei care prin împatimirea catre materie slujesc zidirii în locul Ziditorului, asa cum sunt iubitorii de argint, desfrânatii, lacomii cu pântecele, pe care Apostolul îi numeste închinatori de idoli, zicând: Omorâti madularele voastre cele de pe pamânt: desfrânarea, iubirea de argint si lacomia, care este slujire de idoli (Coloseni 3, 5) si carora dumnezeul lor este pântecele (Filipeni 3, 19);
Toti câti au evlavie fatarnica;
Cei care cred în viziuni si în vedenii desarte si înselatoare;
Toti iubitorii de dezmierdari, care iubesc chipurile si idolii patimilor cu mintea si cu inima lor.


La porunca a 3-a gresesc:

Toti hulitorii, cei ce jura strâmb si pun pe altii sa jure;
Cei ce zic „zau” sau „Dumnezeu stie”;
Cei ce fac fagaduinte bune si le calca;
Proorocii cei mincinosi, dascalii cei mincinosi, ereticii;
Cei ce fac glume cu cuvintele Sfintei Scripturi;
Cei ce hulesc si cârtesc împotriva lui Dumnezeu la necazuri si la suparari;
Toti care nu sufera cu rabdare si multumire bolile, necazurile, pagubele si alte încercari care le vin prin îngaduinta lui Dumnezeu;
Toti care hulesc adevarul si Sfintele Scripturi si zic ca în Scriptura se afla basme si alte neadevaruri.


La porunca a 4-a gresesc:

Toti care nu merg regulat la Sfânta Biserica în ziua Duminicii, întru care a mutat Dumnezeu sâmbata cea veche.
Cei ce lucreaza în Duminici si sarbatori;
Cei ce praznuiesc pagâneste si nu crestineste si se duc în Duminici si sarbatori la cârciumi, la baluri, la jocuri, la filme nepermise, la scrânciob, la jocuri de noroc;
Toti pastorii duhovnicesti care nu învata poporul în zile de Duminici si sarbatori, din Sfânta Evanghelie si din alte învataturi ale Sfintei Scripturi.


La porunca a 5-a gresesc:

Toti copiii care nu cinstesc si nu asculta pe parintii lor;
Cei care nu asculta de parintii lor duhovnicesti, de arhierei, de duhovnici, de dascalii Bisericii;
Toti supusii care nu asculta de stapânii si conducatorii tarii lor;
Toti parintii trupesti si duhovnicesti care nu se îngrijesc de fiii lor trupesti si duhovnicesti;
Barbatii care nu îngrijesc trupeste si sufleteste de femeile lor si femeile care nu asculta de barbatii lor când aceia le învata pe ele cele bune.


La porunca a 6-a gresesc:

Toti care omoara pe altii cu mâna lor sau prin alte mestesuguri, sau prin pâra si clevetire;
Toti care omoara sufleteste pe altii, precum sunt ereticii si învatatorii cei mincinosi;
Cei ciumati care molipsesc pe altii în vremea ciumei sau holerei sau a altor boli molipsitoare;
Cei care se arunca în primejdie de moarte fara de socoteala si se omoara singuri în orice fel;
Femeile care omoara pe pruncii lor si cei cele ajuta pe ele la acest mare pacat;
Toti cei care fac sminteala prin pilda vietii lor celei rele;
Toti care se bucura de raul si primejdia aproapelui lor;
Toti care zavistuiesc si se mâhnesc pentru binele si sporirea aproapelui lor;


La porunca a 7-a gresesc:

Toti câti preacurvesc cu femei straine, maritate sau nemaritate;
Monahii care au cazut din fagaduinta;
Cei ce se sulemenesc cu scopul de a atrage pe altii în cursa desfrânarii;
Cei ce au cazut în desfrânare duhovniceasca (eres);
Toti câti au îndemnat pe altii sa pacatuiasca, i-au ajutat sau i-au sfatuit prin scrisori si prin alte mijloace spre pacatul desfrânarii.


La porunca a 8-a gresesc:

Toti furii, tâlharii, rapitorii cei ce iau cu sila lucrurile sau viata altora;
Toti care fura din averea altora;
Toti negustorii care fura cu viclesug prin cumpene nedrepte si înseala la cântar;
Toti care cumpara lucruri de furat stiind aceasta;
Toti care iau amanet lucru strain si îl strica sau nu-l dau înapoi în starea în care a fost;
Toti care fura prin acte false de la stat, de la Biserica sau de la oricine;
Cei ce lucreaza cu viclesug si cu nepasare la lucrul aproapelui si îl fac în paguba în loc de folos;
Toti care nu platesc, cât s-au învoit, la cei ce le-au lucrat;
Toti câti amesteca cele bune cu cele rele (cum ar fi vinul curat cu apa, laptele cu apa, smântâna cu lapte, mierea cu zahar, semintele de grâu cu alte seminte, cu corpuri straine, spre a trage mult la cântar s.a.m.d.).
Cizmarii, croitorii, lemnarii, cojocarii si alti meseriasi care fac lucrul rau sau fura din materialul care li s-a încredintat, spre a face lucrul cerut.
Toti care muta gardul sau hotarul s.a.


La porunca a 9-a gresesc:

Cei ce marturisesc strâmb asupra altora;
Cei ce jura strâmb spre paguba altora;
Cei ce primesc si se învoiesc cu minciunile mintii, adica cu pareri gresite asupra altora;
Cei ce râd de sluteniile si neajunsurile firesti ale altora;
Cei ce îndeamna pe altii sa jure strâmb;
Cei ce clevetesc pe fratii lor si îi pârasc pe ei la altii spre a le face rau sau paguba sau necinste;
Judecatorii care luând mita judeca strâmb;
Toti cei care spun minciuni sau îndeamna pe altii sa spuna minciuni sau sa jure strâmb;
Toti care din zavistie pun piedica altora care au dregatorii spre folosul de obste al poporului.


La porunca a 10-a gresesc:

Toti care poftesc lucru strain, ca de exemplu: femeie, casa, tarina, bou, sluga, slujnica, haine, avere si toate câte sunt ale aproapelui.


Din cele zece porunci, patru învata dragostea si datoriile noastre fata de Dumnezeu, iar celelalte sase porunci învata dragostea si datoriile noastre fata de aproapele. Din acestea sase, primele cinci opresc pacatul cu lucrul: cinsteste pe tatal si pe mama, sa nu ucizi, sa nu desfrânezi, sa nu furi, sa nu marturisesti strâmb împotriva aproapelui, iar porunca a zecea este cea mai subtire, caci opreste pacatul spre a nu se face nici cu gândul si nici cu pofta. Cu alte cuvinte aceasta porunca scoate pacatul din radacina lui.
Aceasta sfânta porunca ne învata pe noi si ne porunceste sa ne pazim inima noastra de poftele si gândurile cele rele care izvorasc din ea, caci dupa cuvântul Domnului: Din inima ies gânduri rele, ucideri, adultere, desfrânari, furtisaguri, marturii mincinoase, hule (Matei 15,19). Si în alt loc zice: Cel ce cauta la femeie cu pofta, a si preacurvit cu ea în inima sa.
Dumnezeiescul Ioan Gura de Aur zice: „Precum flacara aprinde pe trestie, asa pofta aprinde pe suflet. Precum fumul întuneca si vatama ochii, asa pofta întuneca si orbeste mintea”. Si iarasi zice: „Radacina a preacurviei este pofta cea neînfrânata”.


Cuvânt pentru Spovedanie

Din frica de Dumnezeu vine mustrarea de constiinta: „Mai, nu este bun ce fac eu! Ma marturisesc si las pacatul". Caci suparam pe Dumnezeu în tot chipul. De aceea vreau sa va spun, cât vom putea, sa fim atenti, cu bagare de seama. De vezi ca te mustra cugetul, nu lasa!
Du-te la marturisire si nu mai face pacatul! Cât de bun este Dumnezeu ca ne primeste la pocainta! Ca de n-ar fi pus între noi si El Taina Spovedaniei, nimeni nu s-ar putea mântui. Ca zice Evanghelia: Nimic necurat nu va intra în Împaratia Cerurilor. Nimeni fara marturisire nu se
poate mântui. Ca acolo este atâta sfintenie si curatenie!
Cum sa intre în Rai omul pacatos? Ce? Daca ai o camasa si se murdareste, n-o mai speli? Sau o haina, când se umple de noroi, nu zici: „Ia s-o spal, ca s-a murdarit”? Asa sa faci si cu sufletul. Spalare prin pocainta si spovedanie si parasirea pacatelor.
A pus Dumnezeu pocainta. Este al doilea Botez. Te -ai marturisit, te-a dezlegat preotul, sa nu mai faci pacatul. Fa oleaca de canon si te-ai curatit. Când simti ca iar ai mai gresit, du-te iar la spovedanie. Când vedeti în casa voastra ca a slabit cineva: tata, mama, sora, copilul, nora, oricine ar fi, si vezi ca-i bolnav tare, nu aduce întâi doctorul! Doctorul este un bolovan de pamânt ca si mine.
Eu mor acum, el moare mâine. Ai vazut vreun doctor de 500 de ani? Cum sa moara, daca are si injectii si pastile si-i doctor? Cum sa moara? Dar când a sosit clipa, toti ne ducem.
Stalin avea mii de doctori lânga el si când i-a venit ceasul, l-a luat dracul! N-au putut doctorii sa-l scape. Mai mare grija sa ai de suflet, decât de trup, ca sufletul este nemuritor. Sufletul este mai scump decât toata lumea, cum zice Mântuitorul: Ce va da omul în schimb pentru sufletul sau? Chiar daca ar câstiga toata lumea ce folos daca îsi va pierde sufletul sau? Adu întâi preotul, ca el a luat putere de la Hristos: Ce va dezlega preotul pe pamânt, va fi dezlegat si în cer. Si zi-i: „Parinte, vino si spovedeste dupa carte pe mama, pe tata, copilul sau fata sau nora sau ginerele”.
Omul, când a slabit tare, nu mai tine minte ce pacate a facut. El uita, daca-i chinuit de boala si-i ametit de cap; dar îl poti spovedi chiar daca nu poate vorbi, ci numai daca aude. Si daca aude, preotul îl întreaba, si el, daca a facut pacatul, face semn ca „Da”. Daca n-a facut, face semn ca „Nu”. Dar daca i s-a legat limba si si-a pierdut si cunostinta, nu-l mai poti marturisi ca el nu mai stie nimic. De aceea nu astepta, Doamne fereste, sa cada omul în coma. Sau cum a patit nu de mult o femeie cu barbatul ei care zicea: „Nu aduce preotul ca doar eu nu
mor!”. „Dar esti slab, mai Ioane”. „Nu aduce preotul acum!”. Si în noaptea aceea a murit nespovedit de douazeci de ani. Vedeti cum l-a înselat diavolul sa nu aduca preotul? Dar ce, preotul vine cu moartea la tine? Vine cu Preacuratele Taine. Si Hristos este Viata lumii! Vine cu Viata, cu învierea si cu Dumnezeirea lui Iisus Hristos sa te vindece si sa-ti dea sanatate!
Iata, vine de la Dolhasca, dintr-un sat, o femeie de 63 de ani, slaba, necajita, cu sora ei, cu ginerele si cu fata, cu o masina. Îmi spunea ca barbatul ei n-a fost la biserica de când s-a însurat, de 43 de ani. Nu mai asculta de Dumnezeu; înjura, fuma, era betiv si
desfrânat si nu credea în nimic. Numai cu tigara în gura statea. Sotia era plecata la o fata maritata acolo în sat. El a venit de la crâsma, beat, cu tigara în gura si s-a culcat cu tigara aprinsa. De la tigara s-a aprins casa si a ars omul plin de pacate. Numai câteva oase i-au mai gasit.
Ai auzit cum moare omul pacatos? Ce spune Apostolul Pavel? Al carui sfârsit va fi dupa faptele lui. Patruzeci si trei de ani n-a fost în biserica, nu s-a spovedit si nu s-a împartasit. Si acum a ars cu tigara în gura! De la focul acesta s-a dus în focul cel vesnic. Aici a luat arvuna muncii celei vesnice. L-a ars Dumnezeu de viu pentru pacatele lui, ca sa arda în veci, cum spune Mântuitorul: Unde focul lor nu se stinge si viermele lor nu doarme. Asa moare pacatosul. Ai auzit ce spune în Psaltire? Moartea pacatosului este cumplita.
Si a venit femeia sa-l puna la slujbe.
„Matusa - i-am zis -, daca îmi dai munti de aur, de aici pâna la Bucuresti, nu-l pot pune la slujbe!”. Si i-am citit din Pravila Mare, unde scrie: „Cine moare din betie, ca si cel care moare spânzurat ”. O murit din betie, e ca si cum s-ar fi spânzurat, si-a facut sama. Si n-am putut sa-l pun la nici o slujba. Pentru ca o patesc si eu. Canoanele Bisericii ma opresc si cade si pe cei vii ai lui.


ANEXA*

Cine pune apa în vin si-l vinde, sa nu se împartaseasca 5 ani si 66 metanii pe zi.
Ascultatorul la ferestre un an sa nu se împartaseasca si sa faca câte 15 metanii pe zi.
Femeia care a pierdut copilul fara de voie se canoniseste un an.
Femeia care desfrâneaza si îsi omoara fatul în pântece, 10 ani.
Femeia care va bea ierburi ca sa nu nasca copii, 7 ani si câte 200 de metanii pe zi.
Mireanul care va blestema si va huli, acela se canoniseste un an sa nu se împartaseasca, sa faca post, metanii si milostenii.
Cei care s-au casatorit cu nunta nelegiuita sa cada sub canon 7 ani, fireste dupa ce s-au despartit de acea însotire.
Cine îsi va însura copiii în alta credinta, sa aiba canon 5 ani.
Cei care se casatoresc fara voia parintilor lor, traiesc în curvie, iar împacându-se cu parintii lor, se vor canonisi 3 ani.
Nunta întâi este lege, a doua este iertare, a treia este calcare de lege. Casatoria a doua nu se binecuvinteaza cu cununie (pe cap), ci se canoniseste 2 ani a nu se împartasi, iar a treia casatorie 5 ani. La aceste nunti, preotul sa nu manânce.
Cel ce cleveteste, un an sa nu se împartaseasca.
Curvarul va fi neîmpartasit 7 ani. Cel ce a prea-curvit 15 ani.
Cel ce va umbla cu femeia sa peste fire, 15 ani. La fel si pe femeie, de va fi fost cu voia ei; iar de va fi fost cu sila, mai putin.
Femeia care a fost siluita [violata] de barbat, si viata ei dinainte era cinstita, sa nu se afuriseasca; iar daca viata ei era necinstita, sa se afuriseasca.
Cel care a siluit fata minora, 12 ani.

Curvia cu dobitoace.
Cei ce au pacatuit înainte de a împlini 20 de ani, sa nu se împartaseasca 20 de ani. Cei care dupa 20 de ani, având si femei, 30 de ani. Iar daca
unii, fiind casatoriti au pacatuit, având peste 50 de ani, numai la iesirea din viata. Celui ce a pacatuit cu dobitoace i se va aplica 15 ani, daca se va marturisi singur.

Cine va gresi cu nasa-sa, 9 ani sa se pocaiasca si sa faca 150 de metanii pe zi. Cine cu fina-sa ce a botezat-o, 12 ani si metanii 300 pe zi. Cine a curvit cu mama logodnicii lui, 14 ani si nunta sa nu se faca.
Cine a curvit cu soacra, 15 ani si în toate zilele câte 160 de metanii.
Cine va curvi cu cumnata, 11 ani.
Femeia cu doi frati, 11ani.
Cine pacatuieste cu mama vitrega, 12 ani.
De se va întoarce fiul spre mama sau tatal spre fiica, 20 de ani sa se pocaiasca si în toate zilele sa faca câte 366 de
metanii.
Cine a pacatuit cu sora sa, 12 ani.
Cu vara sa primara, 10 ani; cu vara a doua, 9 ani.
Cine va curvi cu calugarita, 9 ani si 150 de metanii pe zi.
Cel ce a facut pacatul malahiei se canoniseste 40 de zile, mâncând mâncare uscata si facând câte 100 de metanii pe zi, iar de nu vor putea sa manânce sec, atunci sa nu se împartaseasca un an si sa faca în fiecare zi 50 sau 100 de metanii.
De vor face malahie între dânsii, atunci sa manânce sec 80 de zile sau sa nu se împartaseasca 2 ani si câte 50 metanii.
Onania este pacatul care-l fac doi soti, care întrebuinteaza mijloace de a nu face copii (Facere 38, 9- 10). Acest pacat se canoniseste ca malahia si avortul, pâna la vindecare, caci fara îndreptare nu exista iertare.
Pe cei ce fac acest pacat Dumnezeu îi pedepseste asa: li se întuneca mintea si se îmbolnavesc sufleteste, devin nervosi, le tremura mâinile si trupul, au visuri îngrozitoare, li se nasc copii slabi si bolnavi, îmbatrânesc mai repede si mor rau.
Cei care au casa de toleranta sa se afuriseasca, iar daca nu se pocaiesc, nici darurile lor sa nu se primeasca, nici în cimitir sa nu se îngroape când vor muri. Ei se canonisesc ca si preacurvarii, 15 ani.
Cei care iau dobânda nu se cuvine a fi împartasiti, daca staruiesc în nelegiuirea lor.
Fumatul se canoniseste la fel ca luxul si jocul de noroc, 1-3 ani.
Gomoria se pedepseste la fel ca sodomia si uciderea de suflete, pâna la 20 de ani.
Cine are vrajba asupra cuiva, sa nu fie primit la Biserica, nici prescurile lui, pâna ce nu va face pace, ca rugaciunea lui se preface în blestem.
Jocul de noroc, sub orice forma, si cu orice scop, se canoniseste la fel ca furtul si uciderea.
Jocul la nunti sau petreceri de orice fel, 1-3 ani.
Nici un mirean sau cleric sa nu joace zaruri, table, carti, ghioc, dame sau alte jocuri de acest fel, iar de va face acestea, clericul sa se cateriseasca, iar mireanul sa se afuriseasca.
Se opreste cu desavârsire a se face mimi si teatre ale acestora, precum si privirile jocurilor de pe scena, stadioane. Cei care nu se supun acestui canon, sa se afuriseasca.
Calcatorii de juramânt (la tribunal) vor fi necuminecati 10 ani.
Cel ce jura strâmb ca sa ia bunurile altuia, 3 ani sa faca post, metanii si milostenii si sa întoarca neaparat bunurile luate.
Cine manânca sânge de animal, 2 ani sa nu se împartaseasca.
Cel care tine mânie, un an sa nu se împartaseas ca si 150 metanii pe zi.
Minciuna usoara, fara gând de a face rau, se canoniseste ca si defaimarea, un an.
Jefuitorul de morminte 10 ani va fi neîmpartasit.
Cei care ard trupurile mortilor, 20 de ani.
Cine nu va posti cele patru posturi, miercuri le si vinerile de peste an, fara a fi împiedicat de slabiciune trupeasca, sa se afuriseasca.
Cel care va mânca carne, oua sau brânza în Postul cel Mare sau miercurile si vinerile de peste an, 2 ani sa nu se împartaseasca.
Cine manânca carne în lunea brânzei sau cine manânca brânza în lunea dintâi a Postului Mare, 4 ani sa se pocaiasca si 300 de metanii
pe zi.
Cine se va spurca din nestiinta în Postul Mare, un an si 36 de metanii pe zi.
Cine rapeste si ia al strainului cu nedreptate 5 ani si câte 100 metanii pe zi (cu conditia sa întoarca ce a rapit).
Cel ce s-a întinat în somn cu patima scurgerii, se înlatura o zi de la împartasire, sa se spele, sa-si schimbe acoperamântul trupului, sa zica Psalmul 50 si sa faca 49 de metanii; iar cel ce s-a întinat, fiind treaz cu trupul, se înlatura de la împartasire 7 zile, zicând în fiecare zi Psalmul 50 si câte 49 de metanii.
Femeile care se afla în scurgerea de sânge obisnuita lor, nu pot intra în biserica pâna la 7 zile, nici a se împreuna cu barbatii lor, nici a saruta Sfintele Icoane, nici a lua anafora ori aghiasma, dar pot a se ruga si a citi sfintele carti. De se va afla în Biserica si va simti ca-i vine aceasta scurgere, sa iasa afara, iar de se va rusina si nu va iesi, atunci sa primeasca canon; de a luat si anafora, sa primeasca canon mai greu. Femeile care zamislesc copii în aceste 7 zile vor naste copii bolnavi sau copii care se vor îmbolnavi dupa nastere cu boli care nu au leac.
Cel ce a ucis de voie si dupa aceasta s-a pocait, va fi neîmpartasit 20 de ani; cel ce a ucis fara de voie, 10 ani; cel ce ucide în razboi, 3 ani.
Omul mirean de se va îmbata si va vomita, sa nu se împartaseasca un an si 12 metanii pe zi.
Cel ce se supune vrajitoriei (descânta) se va canonisi cu timpul ucigasului (20 de ani).
Cine ia mana grâului, a dobitoacelor, sau altceva dintre acestea sa aiba pocainta 4 ani si câte 100 de metanii pe zi.
Cei ce se adreseaza prezicatorilor, ca sa afle ceea ce ar voi, se canonisesc 6 ani.
Daca vor starui în acestea, sa se lepede de tot de la Biserica.
Preotul care deschide sfintele carti, sa se cateriseasca, iar mireanul sa se afuriseasca.
Cei care practica yoga, bioenergie, radiestezie sau altceva asemanator acestora (care accepta reîncarnarea sau destinul), sa se supuna canoanelor pentru vrajitori, pâna la îndreptare.
Sinuciderea este un pacat împotriva Duhului Sfânt, care nu poate fi iertat nici în lumea aceasta, nici în cealalta. Unuia ca acestuia nu i se pot face nici un fel de slujbe. Fac exceptie cei care sunt bolnavi mintal (schizofrenicii) si cei demonizati.
Nici un cleric nu poate dezlega pe cel legat de altul, decât numai daca cel ce a legat a murit, sau a fost legat pe nedrept si în urma judecatii facute, sinodul sau episcopul a hotarât sa fie dezlegat.
Oricare barbat sau femeie de îsi va lasa duhovnicul sau, fara oarecare vina, si se va spovedi la altul, sa se desparta de Biserica împreuna cu cel ce l-a primit pe dânsul.

Pentru cei ce se pocaiesc în curatenie si cu sârguinta îsi chinuiesc trupul se scurteaza timpul de pocainta, dupa masura înfrânarii. Adica, daca cineva ar primi sa nu bea vin în zile rânduite, se scade un an din canonul prevazut de Parinti pentru greseala lui. Daca promite sa nu manânce carne un timp, se scade înca un an. Iar daca vrea sa nu manânce brânza, oua, peste sau untdelemn, pentru fiecare din aceste abtineri se scade
câte un an. Tot asa si pentru o alta nevointa (metanii, post, milostenie...etc) [Vezi Sfântul Ioan Ajunatorul].

* Aceasta „Anexa" se doreste a fi un ajutor celui care se spovedeste în a-si cunoaste mai bine gravitatea pacatelor, stiind ca Prea Cuviosul Parinte Arhimandrit Cleopa Ilie tinea foarte mult la respectarea Sfintelor Canoane si a învataturilor Sfintilor Parinti. La redactarea ei s-au folosit: îndreptarea Legii, Târgoviste, 1652, Pidalionul, tiparit la Manastirea Neamt în 1844, Molitfelnic, editia 1937, Pravila cea Mica, de arhimandrit Nicodim Sachelarie, Seminarul Monahal Cernica - Ilfov, 1939.

Admin
Admin

Mesaje : 139
Data de inscriere : 31/08/2009
Localizare : Terra

Vezi profilul utilizatorului http://ortodoxia.forumotion.net

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum